Eroii nu mor niciodata

Discutiile despre eroii Revolutiei sunt de multe ori inselatoare – ele lasa impresia ca majoritatea oamenilor s-au revoltat si au dat dovada de un curaj nebanuit. Generalizarile de genul “timisorenii au iesit in strada pe 16 decembrie” sau “Bucurestiul a fost pe baricade in noaptea de 21 spre 22 decembrie” pot mistifica faptul ca, pana la fuga dictatorului Nicolae Ceausescu, doar o minoritate a infruntat regimul comunist.
Odata constientizata taria de caracter a minoritatii ce isi apara ideile, putem realiza cat de greu a fost eroilor Revolutiei sa lupte pentru o cauza ce parea irealizabila in ochii celorlalti.
Titlul post-ului este luat din ultima insemnare a jurnalului pe care il tinea Martirul Vinerian Badoi. Iat-o in intregime: De ce toti care puteau face ceva au stat cu mainile in san? Poate de frica. Doamne, cum poti sa tragi in oameni, in femei, in copii?! Sa fie judecati si condamnati toti, incepand cu comandantul suprem si terminand cu ultimul soldat care a tras.
Vinerian Badoi realiza, cu o zi inainte de moarte, situatia imorala in care, ca sa fim sinceri, ne aflam noi – cei care nu ieseam in strada desi uram din toata inima sistemul comunist.
Lui nu ii era frica sa dea lectii de curaj celor din jur. Ajuns la serviciu a doua zi, el a facut un lucru care ii punea mari probleme pe viitor: si-a intrebat public colegii de serviciu daca vor sa mearga cu el la izbucnirea anticomunista ce se prefigura in centrul Bucurestiului. In stilul epocii de trista amintire, nimeni nu s-a miscat. Insa Martirul Vinerian Badoi, cu o luciditate tragica asemenea lui Liviu Babes, a refuzat sa se supuna majoritatii imorale si fricoase.
Ulterior, un coleg l-a zarit in centru strigand Jos Comunismul, Jos Ceausescu si Vrem Libertate inainte de a fi ucis. El a facut ce trebuia sa faca fiecare roman cu coloana vertebrala: sa isi sustina democratic convingerile.
Amintiti-va de Martirul Vinerian ucis de comunisti! Amintiti-va pentru a nu se mai intampla vreodata!

Pe 16 decembrie s-a intamplat prima revolta impotriva unui regim.
Pe 17 decembrie au fost ucisi primii oameni care strigau “Jos comunismu!”, “Libertare!”, “Fara violenta! ” …si “Vrem saloane de Craciun, nu conducator nebun!”

Azi, nu prea raman multe cuvinte. Ar trebui sa vorbim mai putin si sa ne amintim mai mult. Si sa ne dam seama ca aproape 6 zile Timisoara a rezistat singura…
Miercuri, 17.12.2008 in Timisoara va avea loc marsul revolutiei in amintirea martirilor ucisi cu dreptatea in mana. Plecarea va fi din fata Catedralei, adunarea va avea loc la ora 18:30 iar pornirea in mars va fi la ora 19.00.

Respect ‘89 ! Read more »

Revoluţia Română – prin eroii ei şi curajul lor nebunesc, greu de inţeles pentru cei care nu au trăit-o – a inspirat multi artişti.
Aveţi mai jos una din cele mai cunoscute piese din anii ‘90, Nopţi, compusă de Vali Sterian.

EROII NU MOR NICIODATĂ!
Daca ştii asta şi realizezi că sacrificiul lor nu a fost în zadar, atunci lipeşte afişele campaniei la tine în oraş şi trimite-ne poze cu ele.

*Recomandam lipirea alternativa a afisului Victoriei si a unui alt afis langa el – la fiecare 12 afise, 6 vor fi cu Victoria si 6 cu cate unul din celelalte mesaje.

Pidzama Porno este o trupa celebra a scenei rock poloneze ce nu s-a ferit sa abordeze si teme care nu sunt direct legate de viata din tara lor. Piesa Blues decembrist pentru Bucuresti a fost compusa in memoria luptelor din timpul revolutiei bucurestene, asa cum au fost ele vazute din Polonia.

Versurile sunt scrise intr-un stil poetic si am facut traducerea lor cu ajutorul unui prieten polonez, incercand sa transmitem spiritul in care au fost compuse. Speram ca nu ne-am indepartat de intelesul din poloneza.

Read more »