Eroii nu mor niciodata

Pe 21 decembrie vă invităm alături de noi pentru a comemora martirii Revoluţei din Decembrie 1989.

Marş cu întâlnire la ora 17.00 la fântâna de la Arhitectură / Piaţa Universităţii. Traseul marşului este Sala Dalles (staţionare 5 minute) – Piaţa Romană (staţionare 5 minute) – Bd. Dacia – Calea Victoriei – Piaţa Revoluţiei (staţionare 5 minute)

In decembrie 1989, eroii Revolutiei au iesit in strada facandu-ne un cadou insangerat: Libertatea. Acum este momentul ca noi sa iesim in strada, sa ne amintim si sa amintim celorlalti ca EROII NU MOR NICIODATA!

Discutiile despre eroii Revolutiei sunt de multe ori inselatoare – ele lasa impresia ca majoritatea oamenilor s-au revoltat si au dat dovada de un curaj nebanuit. Generalizarile de genul “timisorenii au iesit in strada pe 16 decembrie” sau “Bucurestiul a fost pe baricade in noaptea de 21 spre 22 decembrie” pot mistifica faptul ca, pana la fuga dictatorului Nicolae Ceausescu, doar o minoritate a infruntat regimul comunist.
Odata constientizata taria de caracter a minoritatii ce isi apara ideile, putem realiza cat de greu a fost eroilor Revolutiei sa lupte pentru o cauza ce parea irealizabila in ochii celorlalti.
Titlul post-ului este luat din ultima insemnare a jurnalului pe care il tinea Martirul Vinerian Badoi. Iat-o in intregime: De ce toti care puteau face ceva au stat cu mainile in san? Poate de frica. Doamne, cum poti sa tragi in oameni, in femei, in copii?! Sa fie judecati si condamnati toti, incepand cu comandantul suprem si terminand cu ultimul soldat care a tras.
Vinerian Badoi realiza, cu o zi inainte de moarte, situatia imorala in care, ca sa fim sinceri, ne aflam noi – cei care nu ieseam in strada desi uram din toata inima sistemul comunist.
Lui nu ii era frica sa dea lectii de curaj celor din jur. Ajuns la serviciu a doua zi, el a facut un lucru care ii punea mari probleme pe viitor: si-a intrebat public colegii de serviciu daca vor sa mearga cu el la izbucnirea anticomunista ce se prefigura in centrul Bucurestiului. In stilul epocii de trista amintire, nimeni nu s-a miscat. Insa Martirul Vinerian Badoi, cu o luciditate tragica asemenea lui Liviu Babes, a refuzat sa se supuna majoritatii imorale si fricoase.
Ulterior, un coleg l-a zarit in centru strigand Jos Comunismul, Jos Ceausescu si Vrem Libertate inainte de a fi ucis. El a facut ce trebuia sa faca fiecare roman cu coloana vertebrala: sa isi sustina democratic convingerile.
Amintiti-va de Martirul Vinerian ucis de comunisti! Amintiti-va pentru a nu se mai intampla vreodata!

Pe 16 decembrie s-a intamplat prima revolta impotriva unui regim.
Pe 17 decembrie au fost ucisi primii oameni care strigau “Jos comunismu!”, “Libertare!”, “Fara violenta! ” …si “Vrem saloane de Craciun, nu conducator nebun!”

Azi, nu prea raman multe cuvinte. Ar trebui sa vorbim mai putin si sa ne amintim mai mult. Si sa ne dam seama ca aproape 6 zile Timisoara a rezistat singura…
Miercuri, 17.12.2008 in Timisoara va avea loc marsul revolutiei in amintirea martirilor ucisi cu dreptatea in mana. Plecarea va fi din fata Catedralei, adunarea va avea loc la ora 18:30 iar pornirea in mars va fi la ora 19.00.

Respect ‘89 ! Read more »

În 17 decembrie 1989 George Ardelean a dat telefon la Întreprinderea de Anvelope din Turnu Severin, pentru a explica ce se întîmplă la Timişoara, a anunţa că nu va veni la serviciu lunea şi a cere conducerii întreprinderii să-şi folosească relaţiile ca să convingă conducerea de la Bucureşti să înceteze represiunea. Apelul telefonic s-a făcut din apartamentul domnului Ardelean de pe strada Negoiu (azi strada Surorile Caceu), relativ aproape de zona de luptă din Calea Girocului. În timpul convorbirii se aud pe geam împuşcături şi unele glasuri ale oamenilor de pe stradă. Buzulică era directorul Întreprinderii de Anvelope din Turnu Severin iar Drăgulici (cel cu care s-a discutat pînă la urmă) secretarul de partid al întreprinderii.

Convorbire telefonica Timisoara – Turnu Severin

Declaratie  Orban Traian: nascut in 20 februarie 1944 la Petrosani (jud. Hunedoara), impuscat in piciorul sting, medic veterinar (1989), acum pensionat cu grad 2 de invaliditate. Membru in Comitetul National al Aliantei Civice, presedinte al Asociatiei “Memorialul Revolutiei”.

In dimineata de 17 decembrie eram la tara in comuna Tormac, unde lucram. Am aflat despre manifestatiile anticeausiste din Timisoara. Procurorul Pompiliu Stanciu (ginerele presedintelui de C.A.P.) care era acasa in comuna a primit telefon sa se prezinte urgent la serviciu, la Timisoara. M-am rugat de el sa ma duca si pe mine cu masina. Read more »